„Evidenţa ştiinţifică sugerează foarte puternic că fructele şi legumele sunt elemente care protejează faţă de cancerul gastro-intestinal şi toate cancerele derivate din fumat” – a spus Tim Byers, profesor de medicină preventivă de la Universitatea de Ştiinţe din Centrul de Sănătate din Denver. Acestea includ cancerul de plămâni, de colon, de stomac, de gură, de faringe, de esofag şi de vezică urinară. De asemenea, studii recente au găsit că licopenul, o substanţă carotenoidă din roşii şi sosul de roşii poate proteja împotriva cancerului de prostată.

Nu se cunoaşte felul în care fructele şi legumele pot reduce riscul de a face cancer, însă pot fi substanţele fotochimice din ele cum ar fi carotenul, vitamina C şi E, seleniul, flavonoizii, fenolii şi limonenul.

De asemenea, există evidenţe că cerealele bogate în fibre cum ar fi grâul de exemplu, pot reduce riscul de cancer. „Fibrele au un efect benefic în a preveni cancerul de colon” – a spus David Jenkins, un expert în fibre de la Universitatea din Toronto. Şi pastele, orezul şi alte cereale pot înlocui produsele din animale cum ar fi carnea în special, care poate creşte riscul unor cancere.

„Bărbaţii care mănâncă carne ca meniu principal de cel puţin cinci ori pe săptămână au un risc de patru ori mai mare de a face cancer de colon decât cei care mănâncă carne mai puţin de o dată pe lună” – a spus Edward Giovannucci de la Universitatea de Medicină din Harward. Bărbaţii care mănâncă carne foarte multă au de două ori mai mult şansa de a face cancer de prostată, a constatat în studiul lui făcut asupra a 50000 de bărbaţi profesionişti sănătoşi.

Acesta nu este decât unul din studii. „Dacă ne uităm şi la celelalte, atunci evidenţa este foarte consistentă că, carnea este asociată cu riscul crescut de cancer de colon şi este posibil şi cu cancerul de prostată” – a spus Lawrence Kushi de la Universitatea din Minnesota.

Chiar şi carnea slabă poate creşte riscul cancerului de colon. „Pot fi de vină substanţele carcinogene create atunci când carnea este gătită sau conţinutul crescut de fier din carne sau alte substanţe din carne” – a speculat Willett.

2. Boli de inimă

Un regim alimentar vegetarian bogat în fructe şi legume poate reduce riscul bolilor de inimă. De exemplu, în ultimii 20 de ani, specialiştii cardiovasculari au sugerat faptul de a reduce grăsimile saturate şi colesterolul din hrană. Plantele pot proteja inima şi pe alte căi, printre ele sunt:

* Fibrele solubile: „Ca să reduci riscul bolilor de inimă, trebuie să mănânci mai multe păstăioase, cereale şi tărâţe” – a spus Jenkins – pentru că fibrele lor lipicioase se pare că ajută la scăderea colesterolului din sânge.

* Acidul folic: „Evidenţa că acidul folic reduce riscul bolilor de inimă este foarte puternică” – a spus Willett. Acidul folic, una din vitaminele B, reduce nivelul din sânge al unor aminoacizi dăunători numiţi homocisteine. „Şi fructele şi legumele sunt una din sursele majore de acid folic” – a spus el.

* Antioxidanţi: din ce în ce mai multe evidenţe sugerează că LDL sau colesterolul rău dăunează arterelor numai atunci când este oxidat, adică combinat cu oxigen. Din această cauză cercetătorii cred că antioxidanţii cum ar fi vitamina E, protejează inima. De asemenea, multe din substanţele fotochimice din fructe şi legume sunt antioxidante.

* Reducerea consumului de substanţe saturate: dacă mâncaţi multe fructe şi legume, atunci nu mai există spaţiu atât de mult pentru grăsimile saturate din animale ca să blocheze arterele.

3. Accidentul vascular cerebral

Există foarte multe evidenţe că fructele şi legumele sunt benefice în a reduce riscul accidentului vascular cerebral – a spus Willett. De exemplu, într-un studiu pe timp de 20 de ani asupra a 832 de bărbaţi de vârstă medie, riscul accidentului cerebral a fost cu 22% mai scăzut pentru fiecare porţie de fructe şi legume mâncată de trei ori pe zi. Din nou, nimeni nu ştie dacă potasiul, magneziul, fibrele sau alte substanţe din fructe şi legume previn blocarea arterelor din creier.

4. Diverticuloza şi constipaţia

Cerealele bogate în fibre – mai ales tărâţele – ajută la prevenirea constipaţiei. Nu este un lucru demn de ignorat în Statele Unite care cheltuieşte milioane pe an pentru laxative.

Diverticuloza este la fel, o boală comună. Aproape 30% până la 40% din populaţia de peste 50 de ani suferă de diverticuloză, deşi majoritatea nu au nici un fel de simptome. Alţii au parte de hemoragii, constipaţie, diaree, balonări, dureri sau diverticuloză (adică sacii sau diverticula colonului care formează cutele intestinale se inflamează).

„În studiile noastre, este foarte clar că fibrele din cereale şi din fructe şi legume oferă protecţie” – a spus Willett. Oamenii care mănâncă fibre foarte puţine (13 grame sau mai puţin pe zi) au probabilitatea de două ori mai mare de a face diverticuloză decât cei care mănâncă mai multe fibre (cel puţin 32 de grame de fibre pe zi).

5. Alte boli

6. Hrană mai sigură

Unele din cele mai fatale boli cu originea în alimente intră în corpul nostru odată cu hrana de origine animală. „Carnea de vacă este cea mai comună sursă de E. Coli 0157:H7. Produsele din carne conţin Salmonella şi Campytobacter şi consumul de scoici crude este cauza infecţiilor cu Vibrio vulnificus” – a spus David Swerdlow de la Centrul pentru controlul Bolilor din Atlanta.

Toate alimentele proaspete, inclusiv fructele şi legumele, poartă bacterii dăunătoare. „De exemplu, epidemia recentă de Salmonella a fost asociată cu pepenele galben, roşiile şi grâul încolţit” – a spus Swerdlow. Însă carnea, produsele marine şi cele derivate din animale sunt cele mai implicate în bolile de origine alimentară.

7. Mediul înconjurător

„Felul cum ne hrănim are un impact foarte mare asupra planetei” – a spus Jenkins. „Consumul de animale n-ar fi dăunător mediului înconjurător dacă ar fi făcut la o scară mult mai mică” – a explicat Alan Durning, directorul de la North-west Environment Watch din Seattle.

„Producţia de carne din ziua de azi implică folosirea intensivă – şi abuzul – grânelor, apei, energiei şi păşunilor” – a spus Durning. El a dat următoarele exemple:

* Poluarea apei: excrementele şi gunoiul de la fermele de animale, păsări şi alte facilităţi de creştere a animalelor poluează resursele de apă.

* Poluarea aerului: 30 de milioane de tone de metan – un gaz care contribuie la încălzirea planetei – vine din gunoiul şi excrementele depozitate sau canalizate.

* Eroziunea solului: aproape 40% din producţia de grâne a lumii – şi mai mult de 70% din cea din SUA – este dată ca hrană pentru animale. Pentru fiecare jumătate de kg de carne sau derivate din produse animale (ouă şi lapte) pe care le producem, fermele pierd aproape 2,5 kg de sol fertil.

* Lipsa de apă: aproape jumătate din producţia de grâne şi paie care este folosită pentru hrana animalelor provine din terenuri irigate. Se cer aproape 1474 litri de apă ca să produci o jumătate de kg de carne de vacă.

* Consumul de energie: se consumă de zece ori mai multă energie ca să produci şi să asiguri transportul produselor animale decât cele de origine vegetală.

* Păşunatul intensiv: aproape 10% din zonele aride din vestul SUA au fost transformate în deşert de pe urma creşterii animalelor. Şi o parte din aceste terenuri nu mai pot fi folosite pentru nimic altceva. „De aceea, motivele mele nu înclină aşa de mult spre vegetarianism, ci mai degrabă spre reducerea consumului de produse animale” – a spus Durning.

8. Costul

9. Condiţiile de viaţă ale animalelor

Motivul numărul unu ca să mănânci hrană de natură vegetariană este acela că are gust bun. Cele cinci legume pe care americanii le consumă cel mai mult sunt cartofii prăjiţi, roşiile (în mare parte ca sos sau ketchup), ceapa, salată verde de seră şi alţi cartofi.

Dacă majoritatea americanilor ar reduce consumul de carne, produse marine şi cele derivate din animale la masa lor de seară, atunci ei – şi multe din restaurantele lor favorite – n-ar şti cu ce să le înlocuiască. Trebuie să mergi la restaurante de origine etnică ca să obţii informaţii interesante despre meniuri vegetariene. Nu este o coincidenţă că restaurantele etnice ştiu cum să gătească meniuri vegetariene care au gust foarte bun. „Din fericire, există foarte multă experienţă în acest domeniu în toată lumea, pentru că aproape toate meniurile tradiţionale sunt de origine vegetariană” – a spus Willett.

Şi totuşi, multe din restaurantele italiene, mexicane şi altele la fel au devenit atât de americane că meniul lor vegetarian a fost înlocuit cu cele bazate pe carne şi brânză, şi este păcat. În meniurile tradiţionale asiatice şi mediteraneene, gătitul fructelor şi legumelor este o artă în sine. Italienii nu pun atât de multă brânză şi carne pe pizza, este un exemplu. Am servit de curând o pizza foarte subţire la un restaurant tradiţional, fără brânză, numai cu roşii, usturoi şi condimente. Şi a fost absolut minunată!